Scriu articolul ăsta țopăind de fericire! Mi-am găsit cheile de la casă! De fapt le-a găsit Ștefan, pe o străduță care duce la blocul în care locuiesc. Le-am pierdut la amiază iar soțul meu le-a găsit după 8 ore! Dar să o luăm cu începutul…

Cred ca este un mare har să știi să reacționezi în situații limită! Se pare că în ultima vreme am o toleranță foarte mică pentru neprezut! Înainte știam să iau lucrurile așa cum vin ele! Acum imi este teribil de greu să mă acomodez cu ideea că panurile pe care mi le fac nu se îndeplinesc întotdeauna! 

Dar să vă povestesc…

M-am trezit a doua oară pe ziua de astăzi( prima dată a fost atunci când am pregătit copilul pentru grădiniță)! 

Având program la serviciu de după amiază, mi-am permis să mă mai bag încă o dată la somn! Pe la 11, m-am ridicat din pat, mi-am băut cafeaua, am prelucrat câteva fotografii si mi-am pregătit bagajul pentru muncă! Am întins niște rufe și am strâns un pic prin casă dar am supravegheat mereu ceasul astfel ca să mă încadrez în timpul limită pe care îl am la dispoziție. 

Mi-am programat încă de ieri să fac o oprire în drumul meu spre muncă și să vizionez un apartament! În plus, aveam de gând să mă opresc la Unirii și să-i las un dosar Simonei! 

Toate bune până aici și realizabile, aș spune! Până în momentul în care am ieșit pe ușă și mi-am dat seama ca nu am cheile mașinii! Un scurt efort de memorie m-a făcut să-mi dau seama că le-am uitat în căruciorul Sarei. Mașina mea era parcată la colțul blocului dar cheia mașinii era tocmai în celălalt capăt al orașului la peste doisprezece kilometrii distanță. Panică!

Atunci a început potopul! Mi-am pierdut firea si m-am panicat!

Sună bărbatu’ să-ți cheme un uber pentru că ție nu-ți merge aplicația. Ieși în stradă să te asiguri că uberul nu se încurcă în aleile de pe lângă bloc. Stai că uberul anulează cursa. Cheamă altul și stai zece minute pentru că mașina vine tocmai de la mama huciului. Urcată în mașină, sun-o pe Simona și scuză-te că întârzii. Șoferul greșește drumul, panichează-te, ceartă-te cu șoferul, revin-o la ruta inițială. Sună-l din nou pe Ștefan și întreabă-l ce destinație a cerut când a chemat mașina. Răstește-te la el. Cere-ți scuze de la șofer, el nu are nici o vină! Predă dosaru! Continuă cursa până în Aviației, unde trebuie să vizionezi apartamentul. Sună un coleg de muncă și roagă-l să te ia din Aviației ca să ajungi la timp la muncă. Scuză-te din nou la șofer, pentru că te simți chiar penibil acum, omul chiar nu avea nici o vină! Coboară din mașină și aleargă până te întâlnești cu domnul soț. Vezi apartament și constată că nu este ce te interesează. Vine colegul, pornește spre muncă! Ajungi la serviciu și, după o zi grea constată că de fapt nu ai cheile de la vestiar! PANICĂ maximă!

Nu știu cum țineți voi cheile, însă eu am o „moșoancă” mare de chei, toate ținute la un loc ca nu cumva să-mi trebuiască la un moment dat. Știți voi, genul ăla de chei, multe și grele considerate de unii armă albă. Nu o dată m-am gândit să arunc cu ele după vreun hoț, în caz că voi fi nevoită să asta.

Și sunt pierdută! Am avut o zi grea! Acum trebuie să mă adun și să mă decuplez ca să nu mă afecteze la muncă. Să respir adânc și îndelung, să mă relaxez și să las totul în urma mea!

Privind lucrurile la rece, după 2 ore de la aceste evenimente, am întocmit o listă cu cele 5 lucruri care m-ar fi ajutat să fac față situației, dacă aș fi fost calmă și relaxată.

1. Acceptă că ai o zi proastă

Ideea de bază este că nu pot schimba ce s-a întâmplat deja, așa că, singurul lucru care îmi mai rămâne de făcut, este să accept situația și să găsesc soluții.

2. Gândește-te că nu are sens să-i pedepsești pe cei din jur pentru că azi nu este ziua ta norocoasă

Mereu, dar mereu am tendința să fiu mult mai agitată cu cei din jurul meu, să mă răstesc la ei și să-i pedepsesc, cumva, pentru ce mi se întâmplă. Astăzi a fost șoferul din uber care greșise drumul. Realitatea este că cei din jurul meu nu poartă decât vina că s-a nimerit să fie prin preajma mea. Nu are sens să-i pedepsim pe ceilalți pentru că avem o zi proastă. Ziua se poate transforma în ceva și mai neplăcut decât este deja.

3. Încearcă să vorbești cât mai puțin și fă o introspecție a ceea ce s-a întâmplat

Nu ajută pe nimeni să repovestești ce lucruri te supără și ce a dus la situația în care te afli. Poate doar să te descarci. Ce poți să faci, în schimb, este să te mobilizezi și să găsești soluții. Gândește-te ce a dus la ziua asta ghinionistă? Apoi renunță să te pedepsești pentru ceea ce s-a întâmplat. Știi vorba aia: Regretele sunt un sac plin de cărămizi, poți căra sacul la nesfârșit sau poți lăsa sacul jos pentru a merge mai departe!

4.Nu dispera și nu intra în panică

Este atât de important să știm să reacționăm în situații limită. Să învățăm să nu ne panicăm din orice, să ne amintim să respirăm înainte să acționăm și înainte să spunem cuvinte pe care, mai târziu le vom regreta.

5. Cere ajutor

Cea mai importantă chestie de care mi-am dat seama este că nu pot întotdeauna să le fac pe toate, singură și bine. Așa că, de cele mai multe ori când sunt într-o încurcătură, pun mâna pe telefon și sun un prieten. Chiar dacă nu mă poate ajuta fizic, sunt sigură că mă poate sfătui obiectiv și așa pot găsi o soluție la problema mea. Iar dacă nu pot să ies din starea proastă în care mă aflu, iau hotărârea să mă bag la somn cu speranța că mâine va fi o zi mai bună!

Voi ce faceți când aveți o zi cu ghinion?

---

Dacă îți place mămicazburătoare și vrei să fii la curent cu ce se întâmplă pe blog, te rog să dai un like paginii de facebook aici  sau să te abonezi la newsletter.