E greu să ai o relație sănătoasă în ziua de azi! Ce tot vorbesc, e greu să ai o relație sănătoasă și punct, nu contează când și unde e raportată în timp și spațiu. Zic asta după ce am cunoscut un cuplu care după șapteșpe ani nu mai e cuplu. Sau bine, este, dar doar în fața copiilor. Ea iese cu o prietenă în fiecare sâmbătă și își caută fericirea prin cluburi. El, și-a găsit o altă parteneră care să-i țină locul soției pe care cândva a iubit-o și pe care nu și-a imaginat-o vreodată schimbată cu altă femeie.

-Și? Funcționează?

-Al naibii de bine!!!

-Cum așa?

-Păi, se pare că o dată ce am stabilit că nu mai avem de la ce să ne certăm pentru că deciziile care ne privesc pentru că le luăm singuri și ni le asumăm, ne înțelegem tot mai bine!

-Și copiii?

-Ce-i cu ei?

-Nu simt?

-Habar n-au! În fața lor, noi suntem la fel,  mami și tati. Gândește-te, cum să ne certăm dacă acum abia ne vorbim!

M-am întristat. Sunt sigură că cei  mici simt. Ei știu când adulții se prefac, recunosc un zâmbet fals și o scuză patetică. Relația pe care copiii o văd la părinții lor îi marchează tot restul vieții. Știu  asta la fel de bine cum țin minte fiecare ceartă din familia mea. Mama îmi spune acum că regretă că am văzut tot, doar că într-un apartament sub 45 de metri pătrați nu ai cum să simulezi fericirea la nesfârșit doar de dragul copiilor.

Nu e singurul cuplu care se agață de scuza copiilor ca să nu se despartă. Sau care crede că binele celor mici înseamnă un Împreună Forțat. Situația e cu atât mai tristă cu cât o dată cu iubirea, dispare și respectul dintre cei doi. Și atunci, imaginea pe care o afișează este una pe care niciun copil nu și-ar dori să o vadă în locul părinților care mai demult se iubeau.

-Dragostea s-a dus, s-a consumat!

-Cum să se consume?

-Păi de-atâția ani! Ni s-a luat, îți dai seama!

-Păi și de ce ați mai făcut copiii acum?

-Aveam o vârstă, trebuia!

Trebuia-ul ăsta m-a înțepat în stomac. Pentru că nu trebuie să facem nimic din ceea ce nu simțim. Când ai un job la care mergi pentru că trebuie, îl urăști și îți îndeplinești cu silă task-urile. Și treaba asta se vede. Când mergi la munte cu prietenii, pentru că trebuie, o să stai îmbufnat tot weekendul sau poate nu o să ieși din camera ta. Când te joci cu cel mic, pentru că trebuie, nu ești de fapt acolo și nu te poți apleca la nevoile și emoțiile lui. Un copil nu trebuie să există, el trebuie să fie o decizie asumată ce vine într-un mediu cald și plin de iubire.

Știu foarte bine cât de greu este într-o relație atunci când ai copii mici. Cât de dificil este să vă mobilizați și să vă puneți de acord cum să îi creșteți. Toate cuplurile se ceartă, toți părinții au câteva reproșuri la adresa partenerului său. Dar nu despre asta este vorba. Ci despre cum îți amintești de ce vrut să ai copii. Despre cât de fericiți sunteți, când vă țineți toți în brațe. Despre diminețile în care somiera patului se rupe de la atâtea sărituri. Despre tropăieli de piciorușe goale pe parchetul vechi. Despre un pupic, sau poate mai mulți, dacă azi îi place de tine, sau dacă nu s-a trezit cu fața la cearceaf. Despre lacrimi și alinare la pieptul tău. Despre multe zâmbete și v-ați ascunselea după draperia grea. Despre voi, așa, imperfecți dar fericiți!

Și nu-s de acord nici cu:” stăm împreună de dragul copiilor”. Pentru că cei mici au nevoie de un mediu autentic, nu simulat. Poate părinții separați se eliberează de tensiunea pe care o aveau în relația anterioară și vor ajuta la formarea unui mediu potrivit pentru copiii lor. Știu asta pentru că tresar la fiecare ceartă pe care un adult o are în preajma unui copil, mă doare și acum veșnica amenințare cu „bag divorț” și nu o să uit niciodată  acel „am rămas de dragul copiilor”. E ca un bagaj pe care îl car și acum după mine.

Dacă ai făcut tot ce ți-a fost în putință și cu toate astea nu mai sunteți bine, pleacă! Nu există STAU de dragul copiilor. De dragul lor, fă-ți bagajele și fii fericită. Copilul tău va învăța de la tine să lupte pentru ceea ce îl face să zâmbească.


Dacă îți place mămicazburătoare și vrei să fii la curent cu ce se întâmplă pe blog, te rog să dai un like paginii de facebook aici  sau să te abonezi la newsletter.

 

Photo by Toa Heftiba on Unsplash