Fly’em to the Moon!

Nasa a stabilit care sunt cei patru astronauți care vor pleca în zborul către Lună. Către LUNĂ!

Da, se întâmplă cu adevărat. În 2024, în cadrul misiunii Artemis II, patru astronauți se vor aventura în zborul către orbita lunii.

Știu, sună incredibil, dar știința și tehnologia fac progrese semnificative și genul ăsta de misiune o să aibă echipamente mult mai performante și nave spațiale de ultimă generație. Dar hai să o luăm cu începutul.

După mai bine de 50 de ani, atunci când Apolo 11, prima misiune pe lună cu un echipaj uman la bord aseleniza, iar Neil Armstrong și Elwdin Eugene „Buzz” Aldrin Jr. deveneau primii oameni care au pășit vreodată pe lună, după jumătate de veac de când omenirea a îndrăznit să vadă că își poate depăși limitele, că încă mai avem atât de multe de învățat, de cercetat, NASA trimite iar oameni către satelitul natural al Pământului, misterioasa Lună.

Primul program care își propune să trimită oameni pe LUNĂ, Programul Apollo

Programul Apollo a constat într-o serie de zboruri spațiale pilotate efectuate de Statele Unite ale Americii (NASA), folosind astronava Apollo și racheta purtătoare Saturn 5, între anii 1961 și 1975. Proiectul, coordonat de NASA, a avut ca principal obiectiv „aselenizarea unui om și întoarcerea lui în siguranță pe Pământ până la sfârșitul decadei 1960-1970”. Obiectiv atins de Apollo 11 în iulie 1969.

Acest program a fost gestionat de NASA și a avut ca scop principal să îndeplinească visul președintelui american John F. Kennedy, acela de a trimite un om pe lună înainte de 1960. S-a întâmplat nouă ani mai târziu, dar a fost incredibil, sunt oameni care și la ora asta pun la îndoială marea lor realizare.

De la stânga la dreapta: Neil Armstrong, Michael Collins, Buzz Aldrin

O rachetă Saturn 5 a fost lansată de la Centru Spațial Kennedy pe 16 iulie 1969, a intrat pe orbită, a parcurs o dată și jumătate orbita Pământului, motorul S-IVB a propulsat echipajul spre adâncul spațiului, naveta fiind plasată pe traiectoria spre Lună. Peste încă 30 de minute, modulul de comandă/serviciu s-a despărțit de ultimele elemente ale rachetei Saturn V, păstrând în componența sa modulul lunar.

Pe 19 iulie 1969, Apollo 11 a trecut pentru prima dată prin spatele Lunii, intrând pe orbita lunară. Au urmat 30 de orbitări, timp în care echipajul a văzut locul de aselenizare, stabilit cu ajutorul lui Lunar Orbiter, un satelit menit să cartografieze suprafața lunară în vederea stabilirii viitoarelor locuri de aselenizare din programul Apollo.

Pe 20 iulie 1969, modulul lunar Eagle (Vulturul) s-a separat de modulul de comandă Columbia. Collins, aflat singur la bordul Columbiei, a inspectat Vulturul, care a efectuat o piruetă, ca să se asigure că aparatul nu a fost afectat în timpul călătoriei. Apollo 11 a aselenizat cu mai puțin combustibil la bord decât celelalte misiuni, astronauții confruntându-se cu o avertizare prematură privind cantitatea mimimă de combustibil. S-a descoperit ulterior că această alarmă fusese provocată de o vâscozitate prea mare a combustibilului, ceea ce a dus la activarea unui senzor pentru combustibil. În misiunile ce au urmat, au fost luate măsurile pentru a preveni acest fenomen.

 

Modulul lunar al misiunii Apolo 11

 

Și au aselenizat. Pe data de 21 iulie, Armstrong și Aldrin au devenit primii oameni care au pășit vreodată pe Lună, în timp ce Collins (Michael Collins, al treilea membru al echipajului Apollo 11) orbita deasupra lor.

Mii de oameni au asistat la lansarea misiunii Apollo 11 și milioane de oameni au urmărit transmisiunea în direct, la televizor. Neil Armstrong a devenit primul om care a pășit pe LUNĂ și cuvintele lui au intrat în istorie: „That’s one small step for man, one giant leap for mankind.”

Programul Artemis este cel de-al doilea program care își propune să trimită oameni pe LUNĂ

Programul Artemis este un program de zbor spațial cu echipaj, care este condus de NASA cu mai mulți parteneri internaționali și interni din SUA, program care își propune să ducă un echipaj pe Lună până în 2025.

Artemis I a fost o misiune cu zbor în jurul lunii fără echipaj la bord, iar în 2024 se va întâmpla Artemis II cu echipaj format din trei americani și un canadian.  Comandantul misiunii este Reid Wiseman, iar echipajul lui este format din pilot Victor Glover,  inginer Christina Hammock Koch și pilotul Jeremy Hansen.

De data asta zborul va fi pe orbita Lunii, urmând ca Artemis III (2025) să fie o misiune în care oamenii vor călca din nou pe suprafața lunară. Mai jos regăsiți profilul misiunii Artemis II și fazele ei.

NASA construiește o stație spațială (LUNAR GATEWAY) care va fi plasată pe orbita lunară, cu scopul de a servi drept centru de comunicații alimentat cu energie solară, laborator științific, modul de locuire pe termen scurt pentru astronauții agențiilor guvernamentale, precum și zonă de depozitare pentru rovere. Gateway-ul va fi menit să fie dezvoltat, întreținut și utilizat în colaborare cu CSA, ESA, JAXA și parteneri comerciali. Acesta va servi drept o platformă dispusă ca suport atât pentru explorarea robotică, cât și pentru explorarea cu echipaj a polului sud lunar și este platforma pentru conceptul de transport către Marte.

Sunt oameni care se întreabă care este rostul la toate astea, de ce ne întoarcem pe LUNĂ? Da, pentru descoperirile științifice, da, pentru explorare, dar eu știu că e pentru mult mai mult. Toate aceste misiuni ne ajută, ne răspund la întrebări despre planeta pe care trăim și ne inspiră să îndrăznim mai mult, să depășim granițele științei și tehnologiei, să explorăm necunoscutul. Tell me something Cooler?

 


Dacă îți place Zburătoarea.ro și vrei să fii la curent cu ce se întâmplă pe blog, te rog să dai un like paginii de facebook aici  sau să te abonezi la newsletter.